vineri, 31 decembrie 2010

La Multi Ani 2011

N-am mai scris de o saptamana. Din ajunul Craciunului. Am avut niste zile foarte proaste atunci, in preajma Craciunului dar slava Domnului, mi-am mai revenit.
Astept cu nerabdare sa treaca anul asta care pentru mine a fost oribil. Si pe plan profesional si pe plan personal. Nimic din ceea ce mi-am dorit nu s-a indeplinit. Ba a fost chiar mai rau decat ma asteptam.
In fiecare noapte de an nou imi promit ca urmatoarea nu ma va mai apuca in casa asta. As... vise...
Pentru anul care vine, nici nu stiu ce imi mai doresc. Cred ca doar sanatate pentru Stefan, pentru noi si pentru ai nostri.
Sper din suflet ca surorii mele sa ii mearga bine acolo unde pleaca impreuna cu sotul ei si sper sa nu mor de dorul ei.
Cam atat...
Va doresc tuturor un an plin de impliniri, de satisfactii personale si profesionale, un an in care sa fiti sanatosi si voiosi, un an in care tot ce v-ati propus sa se indeplineasca. La multi ani!!!

vineri, 24 decembrie 2010

Craciun Fericit!

E ora 11:15 PM. Am adormit copilul, am intins rufele, mi-am facut dus, am pus cadourile sub brad. Toata lumea doarme. Stau singura in sufragerie si ma uit la bradut. M-am gandit ca un pahar cu vin m-ar face sa ma simt mai bine. M-am inselat.
De ce ma simt atat de singura? De ce in ultima vreme nu imi gasesc locul deloc? De ce simt ca nimic din ce fac nu e asa cum ar trebui sa fie?
E ajunul Craciunului. Nu simt nici macar un strop de bucurie. Ba din contra...imi doresc sa plang. Poate daca voi plange mult mult de tot o sa fie mai bine.
In ultima vreme ma surprind dorindu-mi sa pot da timpul inapoi. Ah, daca as putea!
Mi-e dor de mama. Mi-e dor de Ralu. Mi-e dor sa simt ca sunt iubita. Mi-e dor sa ma stranga cineva in brate si sa simt ca nimic rau nu mi s-ar putea intampla.
Craciun Fericit!

duminică, 12 decembrie 2010

Banc

Un tanar preot trebuia sa tina prima lui slujba, drept pentru care era extrem de emotionat, chiar simtea panica. Atunci, superiorul lui, Episcopul, vazandu-l atat de stresat l-a sfatuit ca inainte sa se urce in amvon pentru predica, sa puna un paharel de vodca in paharul cu apa, ca sa se relaxeze si sa aiba curaj.
Preotului i-a mers nemaipomenit in prima lui slujba, dar cind a ajuns acasa a gasit pe masa o mica scrisoare din partea Episcopului in care zicea:

Draga Parinte, Fiule.

Ma bucur foarte mult ca ti-a mers atat de bine in prima ta slujba si ca ai tinut cont de sfatul pe care ti l-am dat, dar trebuie sa-ti fac anumite observatii:

1. Din acel pahar cu apa trebuie sa iei mici sorbituri nu sa-l dai pe gat dintr-o data.

2. In acel pahar cu apa nu se pune nici gheata, nici felii de lamaie. In plus, eu ti-am spus sa pui putina vodca in paharul cu apa, nu invers...

3. Nu se foloseste Biblia ca suport pentru pahar.

4. Nu poti sa te stergi la gura cu sutana.

5. Poruncile lui Dumnezeu sunt 10 nu 12.

6. Iar apostolii sunt 12 nu 10.

7. Cand vorbesti despre cruce nu poti sa spui ca e acel T mare de deasupra altarului.

8. Cand vorbesti despre Isus si apostoli, nu poti spune ca e "Fiul si banda lui".

9. David l-a invins pe Goliat cu o prastie si o piatra, nu poti sa spui ca "i-a zburat curul cu dinamita"...

10. Cand vorbesti despre Iuda, nu poti sa-l numesti fiu de curva.

11. Tatal, Fiul si Sfantul Duh nu sint Batranul, Juniorul si Stafia...

12. Nu e frumos sa-l numesti pe Papa "Nasul".

13. Faraonul i-a trimis pe evrei in pribegie, nu in p...a ma-sii.

14. Eva i-a dat lui Adam un mar, nu i-a cedat...

16. Magdalena a fost o pacatoasa nu o curva.

17. Initiativa de a invita publicul sa aplaude a fost buna, dar a fost exagerat sa-i inviti sa danseze macarena, sa faca trenuletul si sa o inviti pe Sora Daniela sa faca striptease

18. Apa sfanta se foloseste pentru a binecuvanta, nu pentru a-ti racori ceafa

19. "Casuta" aia este confesionalul, nu toaleta

20. Pasticul se distribuie crestinilor fara nutella.

21. Cel de pe cruce era IIsus Cristos si nu Che Guevarra

22. Pacatosii, cand mor, se duc in infern, nu in aia ma-sii.

23. Vezi sa ai mereu chilotii pe tine si, cind e cald, evita sa-ti faci aer cu sutana

24. Iti amintesc ca slujba trebuie sa dureze circa 1 ora si nu doua reprize de 45 de minute fiecare, iar cel care era asezat langa tine si pe care l-ai numit "travestit cu fusta rosie" ... eram eu.... In rest a fost bine.

luni, 6 decembrie 2010

André Rieu

Sper sa traiesc si sa apuc sa merg la un concert al lui. Si sper din suflet sa ma astepte si el ... Adica sa traiasca muult si sa ne incante inca multi ani de acum inainte

joi, 2 decembrie 2010

Sarbatorile de atunci...

Imi amintesc cu placere de sarbatorile copilariei mele. Provin dintr-o familie modesta. Nu am avut nici jucarii cu nemiluita, nici nu am mancat cine stie ce bunataturi. Ani la rand nu am avut brad de Craciun. Impodobeam ficusul mamei. N-am suferit din cauza asta. In casa noastra era cald (nu de la calorifere care erau mai tot timpul bocna), era iubire!
Mi-aduc aminte, cred ca aveam vreo 4 ani, ca jucaria mea preferata era un abecedar. Stateam ore in sir si ma uitam pe el. Parintii lucrau in schimburi. Tata pleca dimineata la schimbul 1 si venea mama de la schimbul 3. Dormea cateva ore, iar eu stateam cuminte langa ea, in pat, si ma uitam pe abecedar.
Mama m-a invatat sa citesc. Mi-a povestit ca totul a fost o joaca si am invatat sa citesc incredibil de repede. N-am ajuns un geniu dar am descoperit placerea de a citi. In anul acela, Mos Nicolae ne-a adus carti: Mihai Eminescu, Ion Creanga cu fermecatoarele sale "Amintiri din copilarie", George Toparceanu, Minulescu.
Pe Mos Craciun nu il vedeam. Ne lasa intotdeauna cadourile la usa. Cu cata emotie cautam in pungi! Ne aducea de obicei cam ce ne trebuia: hainute, caiete, culori, carti de colorat, carti de citit. Poate cateva portocale si o ciocolata sau bomboane din acelea tari care se agatau in brad. Pe vremea aceea nu prea gaseai nimic.
Dupa revolutie, parintii primeau de la serviciu dulciuri pentru copii. Stiam cam care e treaba cu Mos Craciun. Dar tot ne bucuram pentru ele.
Peste ani, cand am avut primul job (eram in anul 3 de facultate), m-am gandit sa fiu eu Mos Nicolae. Am cumparat dulciuri si fructe, am intrat tiptil in casa, am aranjat frumos cizmele tuturor (mama, tata, sora-mea si bunica) si le-am pus acolo micile daruri.
Cand le-au gasit, au plans. De bucurie, de mandrie, de fericire, de iubire...

Stateam intr-o zi si ma gandeam cum percepe baietelul meu perioada aceasta a anului. Stiu ca e prea mic si ca depinde foarte mult de mine sa ii creez lumea de basm a Craciunului si atmosfera de sarbatoare. Dar stiu sigur ca el nu se mai bucura asa cum ma bucuram eu cand primeam o jucarie. Are tot ce isi doreste. Nu pretuieste nimic. Bunica ii cumpara in fiecare zi o jucarie noua. Care sfarseste, inevitabil, aruncata si uitata intr-un colt. Am incercat sa ii explic bunicii ca nu e bine cum procedeaza. Degeaba...asta e bucuria ei!

Poate pentru ca eram copii si nu aveam griji sau poate pentru ca in casa noastra a fost intotdeauna armonie si iubire ... nu stiu care e motivul dar Sarbatorile de atunci aveau alt aer. Mai cald, mai dulce...