Ce ramane in urma? Respect? Prietenie? Frustrari? Ranchiuna? Tradare? Indiferenta?
Hm... cam multe intrebari pentru o dimineata de vineri...
Cu exact 5 ani in urma, pe vremea asta aveam inima cat un purice de emotie, de iubire, de speranta pentru ca ma pregateam sa ii spun "DA" singurului om pe care l-am iubit vreodata. Si eram absolut sigura ca toate zilele de 2 septembrie din viata mea ce va urma o sa fie exact la fel de fericite si pline de emotie.
Si ziua aia de 2 septembrie de acum 5 ani a fost o zi perfecta! M-am simtit printesa! M-am simtit iubita. Am fost fericita!
Ce simt azi? Ca a disparut dragostea. Ca a disparut respectul. Ca a aparut tradarea, ranchiuna, indiferenta. Azi nu ma mai simt printesa. Nici iubita. Nici fericita.
Azi se implinesc 5 ani de la casatoria mea cu singurul om pe care l-am iubit vreodata. Inca il mai iubesc. Nu ne-am spus "La multi ani", nu ne-am imbratisat, nu ne-am sarutat. Mi-a aruncat un "pa" peste umar cand a plecat de dimineata spre serviciu.
La multi ani, dragul meu!
